RMN GENUNCHI CLUJ

Investigații RMN la genunchi, cu echipamente moderne și radiologi experimentați. Locație centrală în Cluj, rezultate în 24h.

Programați un RMN Azi
Fǎrǎ liste de așteptare !

Hyperclinica MedLife Cluj, vă oferă disponibilitate imediată pentru orice programări urgente.

Beneficiați de un RMN performant Signa Creator de 1,5T de la General Electric în clinica noastră din Calea Moților 32a, Cluj-Napoca 400001.

Sunați acum pentru a afla disponibilitatea in timp real pentru examen RMN în aceeași zi, inclusiv costul și durata investigației.

rmn genunchi cluj

Prețuri RMN GENUNCHI CLUJ

Oferim o gamǎ largǎ de examinǎri imagistice, inclusiv programǎri RMN în aceeași zi.

mriicon

RMN de la 710 Lei

În luna Martie avem
reducere 20% !

Denumire serviciuPreț (lei)
RMN genunchi bilateral nativ1.015,00
RMN genunchi unilateral cu contrast iv980,00
RMN genunchi unilateral nativ710,00
RMN articulatii sacro iliace cu contrast iv1.185,00
RMN articulatii sacro iliace nativ765,00

Parteneri

Calitatea imaginilor și a rezultatelor noastre este recunoscutǎ de toate companiile de asigurǎri medicale private.

Rezonanța magnetică nucleară (RMN) a genunchiului este o metodă imagistică avansată care permite vizualizarea detaliată a structurilor anatomice ale acestei articulații complexe.

 

Principiul de funcționare al RMN-ului se bazează pe utilizarea unui câmp magnetic puternic și a undelor radio pentru a obține secțiuni imagistice în diferite planuri.

 

 

Spre deosebire de alte investigații radiologice, precum radiografia convențională sau tomografia computerizată, 

 

RMN-ul nu folosește radiații ionizante, ceea ce îl face o opțiune mai sigură, în special pentru pacienții care necesită examinări repetate.

Imaginile obținute prin RMN oferă o rezoluție superioară a țesuturilor moi, permițând evaluarea detaliată a :

 

 

  • Cartilajul articular
  • Ligamentele încrucișate și colaterale
  • Meniscurile
  • Tendoanele
  • Mușchii
  • Structurile osoase
  • Vasele de sânge

 

Aceste imagini pot evidenția modificări patologice precum leziuni traumatice, procese degenerative, inflamatorii sau expansive, care pot afecta funcționalitatea articulației genunchiului.

 

Un avantaj semnificativ al RMN-ului este capacitatea sa de a detecta leziuni în stadii incipiente, înainte ca acestea să devină evidențiabile prin alte metode imagistice. 

 

Această sensibilitate crescută permite intervenția terapeutică timpurie, contribuind la prevenirea agravării afecțiunilor și la îmbunătățirea prognosticului pacienților.

RMN-ul genunchiului este recomandat în diverse situații clinice, atunci când datele anamnestice și examenul obiectiv sugerează prezența unei patologii la nivelul acestei articulații. 

Principalele indicații pentru efectuarea acestei investigații sunt:

  1. Manifestări algice și funcționale:
    • Durere persistentă sau recurentă la nivelul genunchiului
    • Senzația de instabilitate articulară
    • Blocaje sau cracmente la mobilizarea genunchiului
    • Tumefiere locală
    • Impotență funcțională
  2. Suspiciunea unei leziuni traumatice:
    • Entorse de genunchi
    • Leziuni meniscale
    • Rupturi ligamentare (ligament încrucișat anterior, ligament încrucișat posterior, ligamente colaterale)
    • Fracturi intraarticulare sau de platou tibial
    • Leziuni osteocondrală
  3. Afecțiuni degenerative:
    • Gonartroză
    • Condropatii
    • Leziuni degenerative meniscale
  4. Patologie inflamatorie:
    • Artrite inflamatorii (artrită reumatoidă, spondilită anchilozantă)
    • Bursită prepatelară sau infrapatelară
    • Tendinite sau tendinopatii
  5. Suspiciune de proces expansiv:
    • Tumori osoase primare sau secundare
    • Tumori ale părților moi periarticulare
  6. Evaluarea pre- și postoperatorie:
    • Planificarea intervențiilor chirurgicale (ligamentoplastii, meniscectomii)
    • Monitorizarea evoluției post-terapeutice
    • Detectarea complicațiilor postoperatorii
  7. Alte indicații:
    • Necroza avasculară a condililor femurali
    • Osteocondrita disecantă
    • Sindromul de compartiment
 

RMN-ul genunchiului este o metodă imagistică complexă, care permite identificarea cu acuratețe a unei game largi de patologii articulare și periarticulare. 

 

Printre cele mai frecvente afecțiuni ce pot fi detectate prin intermediul acestei investigații se numără:

  1. Leziuni ligamentare:
    • Rupturi complete sau parțiale ale ligamentului încrucișat anterior (LIA)
    • Rupturi complete sau parțiale ale ligamentului încrucișat posterior (LIP)
    • Leziuni ale ligamentului colateral medial (LCM) sau lateral (LCL)
  2. Leziuni meniscale:
    • Rupturi meniscale (verticale, orizontale, complexe)
    • Degenerescența meniscală
    • Chist meniscal
  3. Patologii tendinoase:
    • Tendinită patelară (genunchiul săritorului)
    • Tendinopatie quadricipitală
    • Rupturi tendinoase
  4. Afecțiuni musculare:
    • Elongații sau rupturi musculare (cvadriceps, ischiogambieri)
    • Hematoame intramusculare
    • Miozite osifiante
  5. Patologii osoase și cartilaginoase:
    • Fracturi intraarticulare (condili femurali, platou tibial)
    • Contuzii osoase
    • Osteocondrita disecantă
    • Leziuni cartilaginoase (condropatie, defecte focale)
  6. Patologii sinoviale și bursale:
    • Sinovită
    • Bursită prepatelară sau infrapatelară
    • Chistul Baker (chistul popliteu)
  7. Tumori:
    • Tumori osoase primare (osteosarcom, condrosarcom)
    • Metastaze osoase
    • Tumori ale părților moi (sarcoame, tumori benigne)
În funcție de protocolul de achiziție a imaginilor și de utilizarea substanțelor de contrast, RMN-ul genunchiului poate fi clasificat în două categorii principale: RMN nativ și RMN cu substanță de contrast (artro-RMN).
  1. RMN nativ: RMN-ul nativ reprezintă examinarea standard a genunchiului, fără administrarea de substanță de contrast. Această metodă se bazează pe secvențe imagistice specializate, care permit diferențierea țesuturilor în funcție de conținutul lor în apă și grăsime.

Principalele indicații ale RMN-ului nativ includ:

  • Evaluarea leziunilor ligamentare și meniscale
  • Identificarea leziunilor cartilaginoase și osoase
  • Diagnosticul afecțiunilor tendinoase și musculare
  • Detectarea colecțiilor lichidiene intraarticulare (hemartroză, sinovită)

Avantajele RMN-ului nativ constau în caracterul său neinvaziv, absența riscurilor legate de administrarea substanței de contrast și posibilitatea de a obține informații detaliate despre structurile anatomice ale genunchiului.

  1. RMN cu substanță de contrast (artro-RMN): Artro-RMN-ul presupune injectarea unei substanțe de contrast (gadoliniu) în articulația genunchiului, urmată de achiziția secvențelor imagistice. Substanța de contrast poate fi administrată intraarticular (prin injecție directă în genunchi) sau intravenos.

Principalele indicații ale artro-RMN-ului sunt:

  • Evaluarea detaliată a leziunilor cartilaginoase
  • Diagnosticul rupturilor ligamentare complexe (LIA, LIP)
  • Identificarea leziunilor meniscale periferice
  • Detectarea leziunilor labrumului glenoidal în cadrul instabilității rotulofemurale

Tehnologia RMN a cunoscut o evoluție remarcabilă în ultimele decenii, unul dintre cele mai importante progrese fiind reprezentat de dezvoltarea sistemelor cu câmp magnetic de înaltă intensitate, precum RMN-ul 1.5 Tesla (1.5T). 

 

Comparativ cu aparatele convenționale de 1.5 Tesla, RMN-ul 3T prezintă o serie de avantaje semnificative în evaluarea patologiei genunchiului.

 

  1. Câmp magnetic de înaltă intensitate: Principalul avantaj al RMN-ului 3T constă în intensitatea dublă a câmpului magnetic comparativ cu sistemele de 1.5T. Această creștere a intensității câmpului magnetic se traduce printr-un raport semnal-zgomot superior, permițând obținerea unor imagini de o calitate net superioară.
  2. Rezoluție spațială crescută: Datorită câmpului magnetic puternic, RMN-ul 3T oferă o rezoluție spațială semnificativ îmbunătățită, cu o capacitate de discriminare a detaliilor anatomice de până la 0.5 mm. Această rezoluție crescută este deosebit de utilă în evaluarea structurilor fine ale genunchiului, precum cartilajul articular, meniscurile și ligamentele.
  3. Contrast tisular superior: RMN-ul 3T permite obținerea unui contrast tisular net superior comparativ cu sistemele de 1.5T. Acest aspect este deosebit de important în diferențierea țesuturilor cu densitate similară, precum cartilajul și lichidul sinovial sau diferitele straturi ale structurilor ligamentare și tendinoase.
  4. Timp de achiziție redus: Intensitatea crescută a câmpului magnetic în sistemele 3T permite reducerea semnificativă a timpului necesar pentru achiziția imaginilor. Acest aspect prezintă avantaje atât în ceea ce privește confortul pacientului, cât și în optimizarea fluxului de lucru în departamentele de radiologie.
  5. Precizie diagnostică îmbunătățită: Beneficiind de o rezoluție spațială și un contrast tisular superioare, RMN-ul 3T oferă o precizie diagnostică semnificativ crescută în evaluarea patologiei genunchiului. Acest aspect este deosebit de important în detectarea leziunilor subtile, precum fisurile cartilaginoase, rupturile parțiale de ligamente sau leziunile meniscale periferice.

Înainte de efectuarea RMN-ului genunchiului, este esențială o pregătire adecvată a pacientului pentru a asigura confortul și siguranța acestuia, precum și calitatea optimă a imaginilor obținute. 

 

Această pregătire implică atât aspecte practice, cât și o comunicare eficientă între pacient și personalul medical.

 

  1. Îmbrăcăminte adecvată: Pacientul trebuie să poarte haine comode, fără elemente metalice, precum fermoare, nasturi metalici sau capse. Este recomandată utilizarea unor haine din materiale naturale, precum bumbacul, care nu interferă cu câmpul magnetic al aparatului.
  2. Îndepărtarea obiectelor metalice: Înainte de intrarea în sala de examinare, pacientul trebuie să își îndepărteze toate obiectele metalice, precum bijuteriile, ceasurile, monedele sau cardurile magnetice. Acestea pot fi atrase de câmpul magnetic puternic al aparatului, provocând artefacte pe imaginile obținute sau chiar leziuni ale pacientului.
  3. Informarea personalului medical: Este esențial ca pacientul să informeze medicul și personalul imagistic despre prezența oricăror implanturi metalice (precum proteze articulare, clipuri chirurgicale, stent-uri vasculare), dispozitive medicale (stimulatoare cardiace, pompe de insulină) sau alergii cunoscute (în special la substanțele de contrast). Aceste informații sunt cruciale pentru a evalua compatibilitatea cu examinarea RMN și pentru a preveni eventualele complicații.
  4. Evaluarea claustrofobiei: Unii pacienți pot experimenta disconfort sau anxietate legată de spațiile închise (claustrofobie) în timpul examinării RMN. Este important ca pacientul să comunice aceste temeri personalului medical, pentru a putea beneficia de suport psihologic sau, în cazuri selectate, de o ușoară sedare pentru a reduce anxietatea și a asigura confortul pe durata procedurii.
  5. Hidratare adecvată: În cazul în care examinarea RMN presupune administrarea de substanță de contrast intravenoasă, este recomandată o hidratare adecvată a pacientului înainte și după procedură, pentru a facilita eliminarea substanței de contrast și a preveni eventualele reacții adverse.
  6. Instructajul pacientului: Înainte de începerea examinării, pacientul trebuie informat despre durata procedurii, poziționarea în aparat și importanța menținerii unei imobilități cât mai bune pe parcursul achiziției imaginilor. De asemenea, pacientul trebuie instruit cu privire la posibilitatea apariției unor zgomote puternice în timpul examinării și la modalitatea de comunicare cu personalul imagistic (prin intermediul unui sistem de intercomunicație).

Examinarea RMN a genunchiului este o procedură neinvazivă, care se desfășoară într-un mediu controlat, sub supravegherea atentă a personalului medical specializat. 

 

Înțelegerea etapelor procedurii și colaborarea pacientului sunt esențiale pentru obținerea unor imagini de înaltă calitate și pentru asigurarea unui diagnostic precis.

 

  1. Poziționarea pacientului: Pacientul este așezat în decubit dorsal pe masa mobilă a aparatului RMN, cu genunchiul de examinat poziționat în centrul tunelului aparatului. Este important ca pacientul să stea cât mai confortabil și să mențină o poziție nemișcată pe tot parcursul procedurii.
  2. Utilizarea bobinelor de suprafață: Pentru a obține imagini de înaltă rezoluție ale genunchiului, se utilizează bobine de suprafață specializate, care sunt fixate în jurul articulației. Aceste bobine acționează ca antene, captând semnalele radio emise de țesuturile examinate și transmițându-le către sistemul informatic al aparatului.
  3. Comunicarea cu tehnicianul: Pe tot parcursul examinării, pacientul este în contact audio cu tehnicianul imagist prin intermediul unui sistem de intercomunicație. Acesta îi oferă pacientului instrucțiuni și informații despre etapele procedurii și răspunde eventualelor întrebări sau nelămuriri. De asemenea, pacientul poate semnala orice disconfort sau probleme apărute în timpul examinării.
  4. Achiziția imaginilor: Odată ce pacientul este poziționat și bobinele de suprafață sunt fixate, începe achiziția propriu-zisă a imaginilor. În timpul acestei etape, este esențial ca pacientul să rămână nemișcat, deoarece orice mișcare poate produce artefacte și poate compromite calitatea imaginilor obținute. Aparatul RMN emite o serie de sunete puternice în timpul achiziției, reprezentând vibrațiile normale ale bobinelor supraconductoare.
  5. Administrarea substanței de contrast: În anumite cazuri, pentru a obține informații suplimentare sau pentru a evidenția anumite structuri, poate fi necesară administrarea unei substanțe de contrast pe bază de gadoliniu. Aceasta se administrează intravenos, prin intermediul unui abord venos periferic, și difuzează în țesuturile examinate, modificând proprietățile magnetice ale acestora.
  6. Durata examinării: Durata unei examinări RMN a genunchiului poate varia între 20 și 45 de minute, în funcție de complexitatea cazului și de numărul de secvențe imagistice necesare. Pe parcursul acestei perioade, este important ca pacientul să rămână calm și să respecte instrucțiunile personalului medical.
  7. Finalizarea procedurii: La încheierea achiziției imaginilor, masa mobilă este scoasă din aparatul RMN, iar pacientul poate reveni la activitățile curente. În cazul în care s-a administrat substanță de contrast, se recomandă ca pacientul să consume lichide în cantitate crescută pentru a facilita eliminarea acesteia din organism.

Interpretarea imaginilor obținute prin RMN-ul genunchiului reprezintă o etapă crucială în stabilirea diagnosticului și orientarea conduitei terapeutice. 

Acest proces complex necesită expertiza unui medic radiolog specializat, care analizează în detaliu fiecare secvență imagistică, integrând datele obținute într-un raport comprehensiv.

    Analiza detaliată a imaginilor: Medicul radiolog examinează fiecare imagine obținută, utilizând stații de lucru dedicate, care permit manipularea și procesarea avansată a datelor. Se analizează sistematic fiecare structură anatomică a genunchiului (oase, cartilaj, ligamente, meniscuri, tendoane, mușchi), urmărind prezența eventualelor modificări patologice.
  1. Identificarea anomaliilor sau leziunilor: Pe măsură ce analizează imaginile, radiologul identifică și caracterizează anomaliile sau leziunile depistate. Acestea pot include:
      Modificări ale morfologiei și semnalului structurilor osoase (fracturi, edem osos, procese tumorale)
    • Leziuni cartilaginoase (fisuri, dezlipiri, zone de edem subcondral)
    • Rupturi sau degenerescențe ale ligamentelor și meniscurilor
    • Modificări tendinoase (tendinite, rupturi parțiale sau complete)
    • Colecții lichidiene intraarticulare (hemartroză, sinovită)
    • Anomalii ale părților moi periarticulare (chist Baker, tumori de părți moi)
  2. Caracterizarea leziunilor: Pentru fiecare leziune depistată, radiologul oferă detalii privind localizarea exactă, extensia, gradul de severitate și aspectele morfologice specifice. De exemplu, în cazul unei rupturi de ligament încrucișat anterior, se vor preciza nivelul rupturii (inserția femurală, porțiunea interstițială, inserția tibială), gradul de retracție a capetelor rupte și prezența eventualelor leziuni asociate (leziuni meniscale, contuzii osoase).
  3. Corelarea cu datele clinice: Interpretarea rezultatelor RMN-ului trebuie întotdeauna corelată cu datele clinice ale pacientului, precum mecanismul traumatic, simptomatologia și rezultatele examenului obiectiv. Această abordare integrativă permite o mai bună înțelegere a semnificației clinice a leziunilor depistate și facilitează stabilirea unei conduite terapeutice adecvate.
  4. Elaborarea raportului: În baza analizei imaginilor și a corelării cu datele clinice, medicul radiolog elaborează un raport detaliat, care cuprinde descrierea sistematică a aspectelor anatomice și patologice depistate, precum și o concluzie diagnostică. Acest raport este transmis medicului curant, care îl va utiliza în elaborarea planului terapeutic.
  5. Discutarea rezultatelor cu medicul curant: În cazurile complexe sau atunci când există neconcordanțe între datele imagistice și cele clinice, este recomandată o discuție directă între medicul radiolog și medicul curant. Această abordare multidisciplinară permite clarificarea eventualelor neclarități, schimbul de opinii și elaborarea unei strategii terapeutice comune, centrate pe nevoile pacientului.

După finalizarea examinării RMN a genunchiului, pacientul poate reveni treptat la activitățile cotidiene, cu respectarea anumitor recomandări și precauții menite să asigure confortul și siguranța acestuia.

 

  1. Reluarea activităților normale: În absența altor indicații din partea medicului, pacientul poate relua activitățile obișnuite imediat după încheierea procedurii. Cu toate acestea, dacă examinarea a fost efectuată în contextul unei patologii acute sau al unei intervenții chirurgicale recente, este recomandată respectarea indicațiilor specifice oferite de către medicul curant.
  2. Hidratarea după administrarea substanței de contrast: În cazul în care în timpul examinării s-a administrat substanță de contrast intravenoasă, se recomandă ca pacientul să consume lichide în cantitate crescută în următoarele 24-48 de ore. Această măsură ajută la eliminarea mai rapidă a substanței de contrast din organism și reduce riscul de reacții adverse.
  3. Monitorizarea zonei de injectare: Dacă substanța de contrast a fost administrată intravenos, pacientul trebuie să monitorizeze zona de injectare pentru a depista eventualele semne de infecție sau reacții adverse locale. Acestea pot include:
    • Durere, tumefacție sau eritem la nivelul locului de injectare
    • Senzație de căldură sau prurit local
    • Scurgeri de lichid sau sângerare la nivelul punctului de injectare
  4. Raportarea reacțiilor adverse: Deși rare, reacțiile adverse la substanța de contrast pe bază de gadoliniu pot apărea uneori după încheierea procedurii. Acestea pot include manifestări cutanate (urticarie, erupții cutanate), respiratorii (dificultăți în respirație, wheezing) sau cardiovasculare (hipotensiune arterială, tahicardie). În cazul apariției oricăror simptome sugestive pentru o reacție adversă, pacientul trebuie să contacteze imediat medicul curant sau să se prezinte la serviciul de urgență.
  5. Discutarea rezultatelor cu medicul curant: Rezultatele examinării RMN vor fi analizate și interpretate de către medicul radiolog, iar raportul final va fi transmis medicului curant în decurs de câteva zile. Este important ca pacientul să programeze o consultație de follow-up cu medicul curant pentru a discuta rezultatele și implicațiile acestora asupra diagnosticului și tratamentului.
  6. Respectarea indicațiilor terapeutice: În funcție de rezultatele RMN-ului și de contextul clinic, medicul curant poate recomanda diverse opțiuni terapeutice, precum tratament conservator (antiinflamatoare, fizioterapie), infiltrații intraarticulare sau intervenții chirurgicale. Este esențial ca pacientul să respecte cu strictețe aceste indicații pentru a favoriza recuperarea și a preveni complicațiile.

Deși RMN-ul genunchiului reprezintă o metodă imagistică avansată, cu numeroase avantaje în diagnosticul afecțiunilor articulare, există totuși anumite limitări și riscuri care trebuie luate în considerare.


    Limitări legate de cooperarea pacientului: Examinarea RMN necesită ca pacientul să rămână nemișcat pe toată durata achiziției imaginilor, care poate dura până la 45 de minute. Pacienții necooperanți, agitați sau cu dureri intense pot avea dificultăți în a menține imobilitatea necesară, ceea ce poate duce la apariția artefactelor de mișcare și la degradarea calității imaginilor.
  1. Claustrofobia: Unii pacienți pot experimenta disconfort sau anxietate în spațiile închise, precum tunelul aparatului RMN. Această problemă este mai puțin relevantă în cazul examinării genunchiului, deoarece articulația este poziționată în centrul aparatului, iar capul pacientului rămâne în afara tunelului. Cu toate acestea, în cazuri severe de claustrofobie, poate fi necesară sedarea ușoară a pacientului sau utilizarea unor aparate RMN deschise.
  2. Contraindicații legate de câmpul magnetic: Prezența unor implanturi metalice sau dispozitive medicale în corpul pacientului poate reprezenta o contraindicație pentru examinarea RMN. Câmpul magnetic puternic poate interfera cu funcționarea acestor dispozitive sau poate provoca deplasarea lor, punând în pericol siguranța pacientului. Printre dispozitivele contraindicate se numără stimulatoarele cardiace, implanturile cohleare, clip-urile aneurismale cerebrale și unele proteze articulare mai vechi. Este esențial ca pacientul să informeze personalul medical despre prezența oricăror implanturi sau dispozitive medicale înainte de examinare.
  3. Reacții adverse la substanța de contrast: În cazul în care se utilizează substanță de contrast pe bază de gadoliniu, există un risc redus de reacții adverse. Acestea pot fi ușoare (greață, vărsături, urticarie) sau, în cazuri foarte rare, severe (șoc anafilactic, insuficiență renală acută). Pacienții cu antecedente de reacții alergice sau cu insuficiență renală preexistentă prezintă un risc crescut de a dezvolta aceste reacții. Prin urmare, este important ca pacientul să informeze medicul despre orice alergii cunoscute sau probleme renale înainte de administrarea substanței de contrast.
  4. Limitări în detectarea anumitor leziuni: Deși RMN-ul oferă imagini detaliate ale structurilor articulare, există anumite situații în care această metodă poate avea o sensibilitate limitată. De exemplu, leziunile cartilaginoase foarte superficiale sau fibroza intraarticulară pot fi dificil de evidențiat pe imaginile RMN standard. În aceste cazuri, pot fi necesare secvențe imagistice specializate sau chiar artroscopia diagnostică pentru a confirma prezența leziunilor.
  5. Costuri și disponibilitate: Comparativ cu alte metode imagistice, RMN-ul genunchiului poate fi o investigație mai costisitoare și mai puțin disponibilă în anumite zone geografice. Acest aspect poate limita accesul pacienților la această metodă diagnostică și poate influența decizia medicului curant în alegerea investigațiilor imagistice.

Programați un RMN Azi, fǎrǎ liste de așteptare !

Hyperclinica MedLife Cluj, situatǎ în inima orașului, oferǎ disponibilitate imediată pentru orice programări urgente.

Folosim un RMN performant Signa Creator de 1,5T de la General Electric în clinica noastră din Calea Moților Nr. 32, Cluj-Napoca , asigurându-ne că pacienții noștri beneficiază de scanarea cea mai potrivită pentru ei.

Sunați acum pentru a afla disponibilitatea in timp real pentru examen RMN în aceeași zi, inclusiv costul și durata investigației.

Medici RMN Cluj - Hyperclinica MedLife

Dr. Suto Somodi Monika

Medic Specialist Imagistică

Luni, Marți07:00 – 14:00
Miercuri14:00 – 20:00
Joi, Vineri07:00 – 14:00

Dr. Libenciuc Andreia

Medic Specialist Imagistică

Luni, Marți07:00 – 14:00
Miercuri, Joi, Vineri14:00 – 20:00
Sâmbătă08:00 – 15:00

Dr. Lazarean Anamaria

Medic Specialist Imagistică

Luni, Marți14:00 – 20:00
Miercuri07:00 – 14:00

Dr. Hiriscau Ioana

Medic Specialist Imagistică

Vineri14:00 – 20:00